Frustrarile unui poet

Don-Talos-Jr.-Photography-11-1

Haha. Nu ma gandeam ca am sa scriu postul acesta.

Totusi, am decis ca am de gand sa il scriu pana la urma.

Cand esti pe la 20 si ceva de ani, tanar in facultate, nu da doi bani nimeni pe tine ca si persoana.

Se presupune ca daca esti tanar, esti totodata neexperimentat, deci vocea ta nu conteaza, sau conteaza foarte putin.

Sunt altii mult mai #experimentati ca si tine, care au lucruri mult mai importante de zis.

Nu spun ca nu e asa, insa asta nu inseamna nicidecum ca lucrurile pe care le spun eu, nu sunt importante.

Sau ca poeziile mele nu sunt de raftul intai.

 

Frustrarile unui poet se scriu in felul urmator.

In primul si in primul rand vreau sa mentionez ca nu sunt frustrari, sunt niste simple rationalizari. Care sunt pana la urma tot niste frustrari, insa sunt pana la urma un fel de frustrari reci.

Ce poet la 20 de ani?

De parca n-ai putea sa fii poet, doar acolo.. decat pe la vreo 50 si ceva de ani.

Se poate sa fii poet si la 20 de ani, si chiar unul al naibii de bun.

Insa de cele mai multe ori exista #preconceptia asta, ca poetul trebuie sa fie unul batran.

Iar uneori, in mintea mea se formuleaza urmatoarele scenarii logice:

Daca as muri.. astazi sau maine, cu siguranta as scurta tot acest proces de la stadiile de inceput ale carierei unui poet, la stadiile in care el dobandeste si acceseaza recunostinta deplina.

Adica daca as muri astazi, poeziile mele ar deveni celebre, precum cele ale unui poet de 50 de ani care se bucura de recunoasterea deplina din partea celor din jur.

Pentru ca de obicei, toti te aprecieaza atunci cand nu mai esti.

Si uita sa te aprecieze atunci cand au cu adevarat ocazia sa faca lucrul acesta.

Daca as muri.. pur si simplu poeziile mele ar deveni celebre.

 

A murit la o varsta atat de tanara… Si uite.. era un poet deja.. la doar 20 si ceva de ani, era un poet atat de promitator deja. Ce tragedie..

Poeziile lui cuprindeau atat de multe emotii prin mesajele pe care le abordau.

Si avea tot viitorul in fata. Tot ce putem sa facem acum e sa ne aducem aminte de el prin poeziile lui.

Macar acum.. poeziile lui merita sa fie cunoscute de catre toata lumea.

 

Desigur.. as spune eu.. bine ca #acum merita poeziile mele sa fie cunoscute de catre toata lumea, cand eram in viata nu meritau, eram prea #tanar ca sa am o voce si sa fiu recunoscut a fi un poet de calitate.

Sa inteleg ca lucrurile bune necesita timp, asa si este.

Insa este foarte frustrant, al naibii de frustrant, sa nu fii bagat in seama pentru simlu fapt ca esti un poet.. tanar.

 

P.S. La 20 si ceva de ani, pe langa peozii am scris si o carte pana acum.

Poveste asemanatoare.

Conteaza mai putin faptul ca am citit peste vreo 50 si ceva de carti pana acum, in domeniul dezvoltarii personale, despre succes si despre educatie finanicara.

Conteaza mai putin faptul ca am terminat o facultate, una care se vrea a studia sufletul si mintea umana (psihologia).

Ceea ce conteaza in schimb, e faptul ca sunt doar prea tanar, ca nu am #experienta, asa ca.. n-am de unde sa stiu eu prea multe lucruri despre succes.

 

Acestea sunt frustrarile unui poet.

Daca le ai si tu, si esti un poet, scriitor, artist de orice fel, si simti ca daca ai sari direct la varsta de 40-50 de ani ai fi un idol pentru cei din jur.. inseamna ca esti pe drumul cel bun!

Inseamna, ca literalmente, o sa devii o mare voce.

Apreciata si recunoascuta de catre o multime de oameni.

Ceea ce vreau eu sa iti transmit chiar in momentul acesta, este gandul de a nu renunta.

Niciodata.

14269676_580517182154554_766392662_n
Click pe imagine pentru detaliile cartii.

Daca as muri eu astazi.. poeziile si cartea mea ar deveni celebre.

Insa moartea nu e o solutie pentru faima si recunostinta celor din jur.

Munca cu multa determinare, pasiune si stil, in schimb; sunt o solutie.

Cu multa frustrare (in gluma spunand), un mare #poet in devenire, al vostru Taloş Darius.

 

** Daca ti-a placut acest post, nu uita sa acorzi un Like paginii de Facebook, pentru a putea ramane in contact cu viitoarele poezii de pe blog.

Salvează

Salvează

Salvează

Salvează

Ispita

Don Talos Jr. Photography 6-1

 

M-a muncit ispita

Fir-ar ea să fie

Nopţi nedormite

Şi dânsa goală într-o imagine vie,

Tensiune multă, multă inspiraţie

Pentru o zi sau două

Ai multă palpitaţie.

 

 

Cu gleznele fine şi o arhitectură frumoasă

Retinele rotunzi ca o felină aleasă

Cu un colţ de unghie, pe picior te zgârie

Cum te-ar dâghila-n instincte..

Apoi îţi zâmbeşte şi se muşcă de buze

Şi te face să te gândeşti la multe.

 

 

Şi mai trece o zi, mai trec şi două

Ispita-i tot aici

Aduce soare când la alţii plouă.

Cine te-a făcut, Ispită!?

A fost inspirat pentru o clipă

Respectul meu ţi-l dau ca zestre,

Dar te rog, nu mă mai munci o vreme!

 

 

Versuri şi Fotografie: Taloş Darius

Muză şi Artist: Cristina Ana-Maria Pop

Fotografie: 2 Aprilie, 2017; Piaţa Sfatului, Sibiu.

 
** Dacă ţi-au plăcut aceste versuri, nu uita să acorzi un Like paginii de Facebook, pentru a putea rămâne în contact cu viitoarele poezii de pe blog.
 

Afraid OfEverest

 

Don Talos Jr. Photography 10 (1 of 1)The art of.. pleasure and travel, all around the world

Afraid OfEverest, so.. from Simleu straight to New York..

There is one girl, make’s me think that I am home

Just watching to her eyes, feel like crossing the whole world,

She’s that one in a million, telling me I’ll be fine..

Anything.. for stealing her a smile, feel like the world is mine !

And every single time..

When she come’s around, my heart beats with that kind..

Of speed of sound.

Girl, you amaze me

Girl, you are driving me crazy.

Feel like I’m loosing my mind, everytime when I read her rhymes

Why did you came into my life ?

Your face.. all can see my eyes

Your name.. all can think my mind

For your charm, there is no rhyme !

With a million of love stories like I wrote before

I just want to live with you, our love note

Me and you after the rain, me and you until the world ends !

 

Lyrics and photography: Taloş Darius.

 

 Don Talos Jr. Photography 5 (1 of 1) Don Talos Jr. Photography 8 (1 of 1)

 Don Talos Jr. Photography 7 (1 of 1) Don Talos Jr. Photography 6 (1 of 1)

 

** Dacă ţi-au plăcut aceste versuri, nu uita să acorzi un Like paginii de Facebook pentru a putea rămâne în contact cu viitoarele poezii de pe blog.

 

Salvează

Salvează

Salvează

Decembrie. N-am sa te uit niciodata.

19fd08ea44a85fe5934616ab7610f69fAfară ninge , lumini sclipesc

Lucesc , atingeri , simţuri

Culori , cristale , tricolor

E steagul ce e luat de viscol

Fulgi de nea , coboară’n aer

E plin pe stradă , de zâmbete

Scopuri , vise , idealuri

Oraşul învie , farmecul revine

Inspiraţia renaşte , nebunie

Sufletul se naşte , pe buzele tale calde..

Muzica o face , situaţia mai palpitantă

Caldă , fierbinte , e ziua care vine

Decembrie , te iubesc!

Te rog să nu uiţi de mine

La stilu asta de viaţă ,

N’am să’ncet să îi fac faţă niciodată!

Viaţă personalizată. Taloş Darius.

 

A fost o luna plină de inspiraţie, un an plin de realizări frumoase.

La mulţi ani tuturor urmăritorilor de pe PoeticSimleu, un an plin de inspiraţie şi progrese vă dorim, din partea tuturor scriitorilor de pe blog!

** La mulţi ani fericiţi!

Sarbatorim Nasterea Domnului Isus

unspecified

E frig afară, în casă cald şi bine

E o stare de bine!

Să-ţi vezi lângă brad familia

Fericită cum ţine la tine.

 

Împărţind, dăruind cadouri unii altora

Pentru că a venit din nou vremea

Ceasul şi ora. S-a născut Isus!

Pentru binele tuturora.

 

Privesc pe geam şi văd de sus..

Fulgi de nea cum cad de la răsărit pân’ la apus

Nu mai e nimic de spus.

Sărbătorim: Naşterea Domnului Iisus.

 

Versuri: Teodor Mihăilescu

Fotografie: Răzvan Petrovan.

 

** Dacă ţi-au plăcut aceste versuri, nu uita să acorzi un Like paginii de Facebook pentru a putea rămâne în contact cu viitoarele poezii de pe blog.

 

Salvează

Salvează

Gandul ca esti ma face sa fiu

15328335_1181970138557663_362629417_n

Gândul că ești mă face să fiu

Despărțiți de la începuturi

Reuniți în ale noastre gânduri.

Aș da ani din anii mei

Sa te văd plimbându-te cu-ai mei

Gândăcei/prichindei/mititei/…/

Ard în adâncul meu , nu te pot atinge,

Tu ești singurul care focul îl poate stinge.

Dorul încă tare se ține ,

Am nevoie de nevoia ta de mine .

Povestea continuă…

Eu stau si ard, aștept în suferință…

Am o ultimă cerință , Soare.

Spune-i că îl iubesc.

Te rog, îndeplinește-mi această dorință !

 

Versuri şi prezenţă: Ardelean Maria.

 

** Dacă ţi-a plăcut această poezie, nu uită să acorzi un Like paginii de Facebook, pentru a putea rămâne în contact cu viitoarele versuri de pe blog.

 

Salvează

Salvează

Salvează

Salvează

Salvează

Viata-i ca un Casino!

12794640_972198709525746_8297232957804982118_n

Viața-i ca un Casino, vreau totul sau nimic

Nu vreau o parte, îmi doresc întregul,

Dar tu eşti un artist , eşti propriul inamic

Şi porți o luptă cu adevărul.

 

Nu vreau să fiu o dorinţă precum o acadea

Şi să parcurg un drum pentru a te vedea,

Departe şi din când în când

Ca deținutul soarele, ce în final

Apune la pământ.

 

Fugi în lume, dar spune-mi unde te găsesc

Sau mai bine fugi cu mine

Nu-mi spune că eşti pierdut vreodată

Psihicul meu e mereu cu tine.

 

Ţine-mă-nchisă şi hrăneşte-mă cu iubire,

Sau lasă-mă să plec nefiind împreună,

Dar desluşit e faptul că nu mă mai întorc

Căutând alt artist să-mi cânte-n nocturnă.

 

Eu plec şi mă dedic asupra altei arte,

Voi fi muza celui care îmi va spune-n şoapte

Că vrea să-i fiu eu inspiraţia

Pentru inimă şi minte.

El mă va lua fără nici o rugăminte.

 

Versuri şi prezenţă: Camelia Brad

Fotografie: Bogdan Ardelean.

 

** Dacă ţi-a plăcut această poezie, nu uită să acorzi un Like paginii de Facebook, pentru a putea rămâne în contact cu viitoarele versuri de pe blog.

 

Salvează

Salvează

Salvează

Salvează

Salvează

Exprima-te liber

12065545_1013934608656949_5263945390825217242_nRătăcim printre tablouri colorate în emoții,

Constructive sau nu,le întâlnim cu toții…

Oare de ce ajungem să ne purtăm ca roboții ?

Temându-ne de gura societății…

 

Captivi în ghearele judecății,ignorăm zeița dreptății.

Negăm realității faptele bunătății…

Braț la braț cu răutatea,imuni sensibilității,

Ne lăsăm în voia sorții.

 

Vedem Tristețea înecându-și amarul în sticla de vin,

de când Fericirea a plecat, inima-i e plină de venin.

Se spune că totul e permis în Dragoste și Ură,

Sufletul i-a înghețat fiind lipsit de a ei căldură.

 

La masa alăturată închină un pahar în cinste,

Admirația fără Dispreț,nu poate să existe…

Pe scena vieții artiste Deznădejdea și Speranța

Încântă atmosfera și gonesc Nesiguranța.

 

***

 

Așa se ascund printre noi povești ce rămân nespuse,

Fiindcă învățăm în timp să plângem cu zâmbetul pe buze…

Când hoinărim prin beznă căutând lumini difuze,

Emoțiile ne devin loiale călăuze…

 

Ne redresează calea și într-un moment oportun

optimiste ne ajută să alegem drumul cel bun,

Ne recompun atitudinea bucată cu bucată,

Niciodată să nu spui niciodată!

 

Chiar dacă-ți ascuzi chipul zilnic după o altă mască

Machiajul indiferenței o să te obosească,

Prinde Curaj ca Frica să nu te definească

Cu puțină voință nimeni nu poate să te oprească.

 

Nu lăsa Fericirea să se ofilească,

E floarea sufletului prin a ochilor fereastră,

Chiar dacă timpul fuge și nu omite să lovească,

Experiențele-n final o să te întărească!

 

Versuri şi muzică: Adriana Ardelean.

 

Nice work here!

 

Videoclip: Taloş Darius

 

Salvează

Salvează

Salvează

Salvează

Salvează

Salvează

Salvează

Salvează

Salvează

Salvează

Salvează

Salvează

Salvează

Salvează

M-am pierdut

 

Prima creaţie pe PoeticSimleu din partea lui Sebastian Gal. Bine ai venit!

 

14732336_874879679310497_6937916573619290190_nNu am maşină şi nici avere

Nu am nimic din ce soarta îmi cere.

Nu am o viaţă, un drum în faţă

Escaladez un munte şi fără siguranţă, mă pierd încet, încet.

Nu mai observ cum trece timpul, e prea târziu

Sau am pierdut ritmul, am crezut că totul se rezumă la prezent..

Şi-am fost indiferent cu viitorul meu.

Şi ce-am ajuns unde am pătruns,  într-o lume fără rost,

Credeam că banii îi culegi de pe jos

Că viaţa nu e ceea ce pare

Când muzica se aude tare, tare tare-n difuzoare.

 

Şi n-am ştiut cum să reuşesc

Să-mi fac viaţa aşa cum mi-o doresc,

Dar de-a cum încolo, o să mă străduiesc

Încerc să nu mai greşesc…

Poate e ceva firesc

Dar nu o iau tare, să nu obosesc.

 

Frate, m-am pierdut frate

M-am pierdut în lume frate..

Frate m-am pierdut, m-am pierdut în lume.

 

Când am avut ceva de spus, am fost luat în glumă

Dar timpul a trecut, acum v-am lăsat în urmă.

Îmi amintesc cum eram, eram visător

Dar visul s-a împlinit şi nu a fost deloc uşor,

Am luptat, am sperat că voi ajunge sus

Acum lupt în continuare, pentru tot ce mi-am propus.

 

Frate, m-am pierdut frate

M-am pierdut în lume frate..

Frate m-am pierdut, m-am pierdut în lume.

 

Versuri şi muzică: Sebastian Gal.

 

 

 

 

 

Salvează

Salvează

Salvează

Salvează

Salvează

Salvează